Dragilor, de foarte multe ori ceea ce inima cere de la
noi, nu se potriveste cu ce a fost mintea invatata sa vrea. In dualitate,
mintea a fost invatata sa se supuna iluziei, sa se supuna unui curent care nu
ducea spre evolutie.
Emotiile sunt cheia catre deschiderea inimii, si cand spun
deschidere, inseamna la intreg potentialul ei. Inima iubeste, la ea nu exista
un pic, sau jumatate, iubeste si atat. Este ca si o masinarie, ca o tipografie
care tipareste ziarul, revistele, pentru asta a fost inventata, sa tipareasca,
rolul este de a tipari, asa si rolul inimii, este de a iubi.
Cand spui ca
iubesti, asta inseamna sa iubesti viata, asa cum este ea data, sa nu supui
acest act de iubire vreunui segment, sau vreunei limite, caci ai pierdut insusi
principiul vietii printre degete.
Iubesc pentru ca asa simt, indiferent ca esti
mahomedan, crestin, hindus, alb, negru, femeie, barbat, copil, batran, inalt,
slab, frumos sau urat. Inima nu cunoaste aceste limite. Cultele religioase au
incercat sa atraga mereu oamenii, impunand sistemul lor de credinta ca fiind
unicul care descopera iubirea lui Dumnezeu, care-ti reveleaza calea catre El.
Cultele religioase au uitat ca cea mai de pret deschidere, este cea a iubirii,
a trai din inima construieste drumul catre noi insine, IUBIREA UNESTE, NU DEZBINA, NU ETICHETEAZA.
A impune un sistem de
credinta, este aidoma cu a-i cere calului sa nu mai alerge, sau soarelui sa nu
mai rasara. Putem face asta? Evident ca nu! Tot ceea ce inseamna impunere, este
limita si nu este de la Dumnezeu. Spuneti unii dintre voi ca o cutare religie va
reprezinta, si mai spuneti ca ati cautat-o cu inima.
Dragilor, voi cei care
spuneti ca ati cautat credinta cu inima, unde este efectul produs de faptul ca
traiti din inima? Se vede el in realitate? Daca spuneti ca traiti din inima, de
ce societatea a fost si este inca, macinata de saracie, ura, razboaie, de ce
omul ii face rau semenului, animalelor,naturii? El se percepe separat, iar
iluzia i-a spus ca ceilalti sunt dusmanii lui si ca trebuie sa se apere. Inima voastra
cunoaste adevarul, pentru ca ea este adevar. De ce bogatia este doar la unii si
nu pentru toti? Este simplu de raspuns.
Atunci cand omul gandeste cu mintea ci nu cu inima,
este deconectat de la viata, el nu o mai intelege in profunzime, el nu mai
intelege ca noi cu totii reprezentam un intreg, el nu mai intelege ca orice act
care este indreptat impotriva vietii, impotriva viului, in general, are
repercusiuni asupra a tot ceea ce este viu, datorita faptului ca noi suntem
interconectati. S-a trait foarte mult din minte, iar in sinea voastra mereu ati
simtit ca va faceti rau singuri, dar nu ati luat nicio masura sa iesiti din
acesta prapastie, ci v-ati complacut, alimentand separarea intre voi.
Atunci cand omul este deconectat de la unime, el se
instraineaza de el insusi si de intreg, asta duce de cele mai multe ori la
angoase, in interiorul vostru se duce mereu lupta intre minte si inima. Daca
asemanati mintea voastra cu un computer in care instalati sistemul de operare
iluzia, veti opera in iluzie, fara a avea habar ca, iluzia nu este decat un
virus, care va conduce viata. Si toate acestea se intampla pentru ca nu se
traieste din inima. Daca omul ar fi trait din inima, nimic din ceea ce vedeti
nu s-ar fi intamplat, in sens negativ, ci viata si-ar fi urmat cursul firesc,
iar evolutia s-ar fi accelerat rapid.
Egoul este construit de minte, de societate, care te
invata cum sa traiesti si ce drum sa alegi in viata. Daca iti analizezi inima
si vei trai din inima, vei vedea minciuna care acopera ochii, vei vedea ca esti
condus/a de egou. Atunci cand mintea conduce viata, au loc divorturi, certuri,
scandaluri, mintea este un produs, care respecta o logica invatata, cultivata
intr-un anumit fel. Adevarata minte este reprezentata de inima. Daca viata o
lasati pe mainile inimii, ea va construi divin, ea va implica in viata ta pe
toti, pentru ca o inima se recunoaste pe alta, inima recunoaste unimea, inima
nu poate concepe divizarea, separarea de intreg, inima este armonie.
Cand veti invata sa traiti din inima, nu vor mai
exista razboaie, nu vor mai exista certuri, atunci cand inima conduce, egoul
dispare si adevarata fiinta preia controlul vietii. Faptul de a ne vedea
separati unul de celalalt, sau in vreun fel care nu reprezinta viata si
esentialul, alimenteaza iluzia, egoul.
Cum ne dam seama ca vorbim si traim din inima? Atunci
cand vorbesti din inima, cealalta inima simte, este limbajul care nu se uita
niciodata, deoarece se stabileste acea legatura invizibila care inalta, care da
aripi si vindeca, care vede in tot si in toate, iubirea.
Cand vorbim din inima, soarele rasare in toata fiinta
celuilalt, trezindu-i vibratia Intregului, florile cresc si parfumul lor se
imprastie in zare, cand vorbim din inima zburam alaturi de pasari, innotam
alaturi de delfini, simtim cum vantul ne alearga prin par si nisipul fierbinte
ne saruta talpile, cand vorbim din inima ne situam deasupra muntilor, vedem ca
totul este viu, suntem prezenti, simtim atingerea ingerilor si auzim cantarea
naturii. Cand vorbim din inima, Creatorul se exprima prin noi.
Fiti completi, doriti-va
ca viata voastra sa capete valoare, dati-i valoare vietii prin asumarea
responsabilitatii intregului. Ganditi in linii mari. Cand faceti totul pentru
persoana voastra refuzati sa vedeti intregul.
Iubiti intregul care va include,
iubiti armonia care este intregul, iubiti pacea, tanjiti dupa liniste, faceti
liniste. Mergeti in pace si dati din pacea voastra. Faceti cunoscuta lumii
inima voastra. Conectati inimile. Simtiti-va! Imbratisati-va! Iubiti-va! Totul
va arata iubirea, insa daca inima este deconectata, nu veti mai simti nimic, ci
veti vedea doar ce mintea este obisnuita sa vada.
Mintea este pentru a innobila
frumusetea inimii, pentru a exprima ce inima gandeste, pentru a arata in plan
material puterea ei creatoare, ci nu invers. Procesul invers l-ati simtit
tocmai pentru ca ati gandit cu mintea si ati actionat fals, conferind putere egoului.
Inversarea procesului duce la destabilizare, pentru ca se incalca legea naturii,
procesul intra in contradictie cu el insusi. Ca sa intelegeti mai bine, este ca
si cum am merge cu spatele, ca racii. Ideea de “rac” care merge cu spatele,
este o mana intinsa din partea Creatorului pentru a va arata mersul vostru, o
mana intinsa din multitudinea de maini intinse, pe care nu le constientizati.
Luati-va un moment si respirati adanc, aprofundati
viata, este ceva minunat, este un dar divin.
Noi suntem Iubire, Noi suntem Unul!
S.K.
Imi doresc din tot sufletul sa ajung sa pot trai in acest mod minunat.Florentina
RăspundețiȘtergereNamaste!
RăspundețiȘtergereNu e greu sa traiesti din inima:)