miercuri, 27 iunie 2018

STAREA NATURALA DE A FI




Starea naturala a omului este aceea care il face fericit si care este in stransa legatura cu inima sa. Omul este creat sa fie fericit, deci sa fie natural. Fericirea este posibila, doar urmand calea care te face sa te descoperi. Orice lucru pe care-l faci sau actiune pe care o intreprinzi care nu te defineste in esenta, poti sa-l numesti un construct artificial. 

Viata este plina de oportunitati, incearca-le! Nu te opune vietii! Unele scenarii de viata sunt cu adevarat provocatoare, si nu oricine intelege rolul lor. Totul in jurul nostru este un miracol, caci este perfect construit, este lucrat din iubire, este desavarsit de placere, este un Univers al ideilor despre frumos si incantare, creatia in care Fauritorul isi gaseste apartenenta si desfatarea.

Am fost creati/create pentru a trai in iubire si armonie, in spirit de ajutor si impartasire, in libertate si exprimare depline. Suntem in armonie cu Intregul, desi nu se poate simti uneori asa. Suntem in Armonie cu Creatorul nostru, care nu poate crea ceva artificial, intelegeti? 

Priviti si fiti constienti de infinitul care va inconjoara. Eterna si arhetipala idée despre a te descoperi, este mereu in fata voastra, in multe feluri exprimata. Niciodata nu ai sa te plictisesti sa descoperi viata si rolul tau in calitate de entitate care fiinteaza, indiferent unde alegi sa experimentezi viata, sau sub ce forma.

Priviti animalele si bucuria lor de a trai,  simplitatea cu care aleg sa traiasca, neinteresandu-le conditiile de trai, ci numai ce le ofera clipa, caci pentru ele clipa este un mister, o infinita placere de a descoperi si a se bucura de ceea ce vad si simt. Asta inseamna sa fii natural, sa te ghidezi actionand din intuitia lui a fi in armonie si a fi in Intreg. 

Dupa cum bine stiti, animalele nu mananca orice, decat ceea ce este in armonie cu simturile interne, care sunt bine dezvoltate in ceea ce le priveste. Animalele nu mananca pana crapa burta, cum ar face un anumit biped sau specie, care i se crede superior/a. Animalele nu mananca si nu sunt nevoite sa omoare un alt animal, decat pentru mancarea care-i ofera supravietuirea ca specie. Unii oameni ucid din placere, iar acest lucru il numesc un construct artificial, o cale pe care unii dintre noi o urmeaza doar pentru a afla ceea ce nu sunt in esenta.

Tot ceea ce vine in calea ta si nu este in armonie cu ceea ce esti tu in esenta, este artificial. Ideea de artificial nu exista, dar este un construct de care avem nevoie pentru a ne descoperi esenta. Daca un strop de natural ar fi aruncat intr-o mare artificiala, stropul ar cauta sa se defineasca mai intai pe sine, pentru a putea trage concluzia ca nu apartine marii in care a fost aruncat. Tot astfel, omul cauta sa afle calea naturala care duce spre ceea ce conteaza cu adevarat.

Priviti copii cand se nasc, sau cei care au cativa anisori, ei sunt perfecti, nu au nimic artificial in ei, nu se poarta in mod artificial, ei sunt firesti si lucizi, iar naturaletea cu care se poarta ii face deliciosi in a fi priviti si admirati. Sunt exemplu perfect care le reaminteste adultilor ce inseamna sa fii natural, le reaminteste ce au ingropat in adancul fiintei lor, dupa care tanjesc atunci cand ceea ce nu-i reprezinta, tinde sa-i copleseasca. 

In fine, priviti natura si frumusetea ei. Ce-o face asa atractiva? Multitudinea de culori si expresii placut armonizate iti imbie ochii si tot acest spectru de simtiri te plaseaza in inima lui ce esti cu adevarat. Esti natural/a si divin/a. Esti, ceea ce esti!

Oamenii aleg sa fie nenaturali actionand dintr-un instinct al artificialului. Ura nu este naturala, precum nici unele mancaruri pe care le-am inventat, nu sunt. Vrajba, minciuna, invidia, gelozia, delasarea sau ignoranta sunt toate artificiale, ele ne ajuta doar sa ne descoperim in toate aceste iluzii. Desi unii dintre noi cadem in capcana acestor iluzii, si ne identificam cu aceste notiuni vieti dupa vieti, in final totul ajunge de unde a plecat, si anume, la starea de inceput, deoarece totul este natural de ciclic. 

Cand toate lucrurile vor fi facute din inima, asa cum este necesar a fi facute, vom avea si vom simti cu totii Unitatea de constiinta, vom trai cu adevarat liberi, ca niste Creatori in deplina lor exercitare de act. 

Ar fi multe de spus, insa timpul il vom folosi pentru lucrul cu Sinele, pe aceasta carare ingusta a redescoperirii adevarului din noi.

Pace, lumina si iubire.

Cristian

marți, 19 iunie 2018

Prof. Dulcan: „ Ne trezim cu tot felul de tumori şi ne întrebăm cum au venit. Aşa au venit: din ce vorbim, ce gândim, ce simţim şi ce facem”




  Neurologul Dumitru Constantin Dulcan, cel care scria în 1981 „Inteligenţa materiei“, o carte care a bulversat comunitatea ştiinţifică românească, vorbeşte despre medicamentele viitorului, dar şi despre rolul nefast al stresului în viaţa noastră.

Profesorul universitar doctor Dumitru Constantin Dulcan este medic neurolog şi psihiatru, autorul unui număr mare de monografii, tratate, lucrări şi cărţi de o mare valoare ştiinţifică, dar şi de eseistică. (,,,) Este membru al unor prestigioase societăţi ştiintifice naţionale şi internaţionale, autorul unor brevete de invenţii, titular al unor importante cursuri universitare, precum şi deţinător a numeroase premii ştiinţifice şi literare obţinute în ţară şi în străinătate.

Care sunt mecanismele care declanşează boala în organism şi ce rol joacă stresul în provocarea bolii?


Prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan: Stresul are un rol foarte nefericit. Stresul este reacţia pe care o are organismul la o traumă care poate să fie fizică, psihică, emoţională. Stresul în organism are efect asupra a trei elemente structurale esenţiale: neuronul, ADN-ul, adică substratul genetic al organismului, şi sistemul imunitar. În ceea ce priveşte neuronul, stresul blochează neurogeneza, formarea de noi neuroni sau formarea de noi conexiuni. Şi iată că în secolul nostru vorbim de o frecvenţă din ce în ce mai mare, de o morbiditate crescândă a bolii Alzheimer, deci a pierderii capacităţii intelectuale.


Asupra acidului dezoxiribonucleic, deci asupra substratului genetic: cromozomii au nişte proteine la capetele lor cu rol de protecţie, se cheamă telomeri. Stresul acţionează asupra acestor telomeri, pe care îi scurtează astfel. Mai exact, cu fiecare diviziune celulară, telomerii se scurtează, stresul acţionează asupra lor, deci reduce pur şi simplu longevitatea, durata vieţii.


Un exemplu: există date de care dispunem, ale unor oameni care s-au ocupat de domeniul geneticii, şi care spun că, de pildă, în cazul unei mame care are un copil cu o suferinţă cronică, se poate constata la nivel de telomeri că este mai în vârstă cu 10 ani decât vârsta din buletin. Există experienţe care arată că supunerea la stres are efectul acesta şi, dimpotrivă, scoaterea din stres a individului, alături de o anumită alimentaţie, poate să refacă aceşti telomeri. Sunt experienţe ale unor oameni de ştiinţă din Statele Unite ale Americii, mergând prevalent pe ideea de alimentaţie vegetariană. Iar cu sistemul imunitar ce se întâmplă? Asupra sistemului imunitar – un stres, o furie, o mânie de cinci minute poate să blocheze celulele sistemului imunitar aproape până la cinci-şase ore. Sistemul imunitar este acel sistem de celule şi organe care produc limfocite. Acestea ne apară de virusuri, de bacterii şi îşi fac datoria circulând în permanenţă în organism. De pildă, celulele care mor trebuie îndepărtate. Iar în organism există celule limfotice killer sau ucigaşe, care înglobează aceste celule care mor, pentru că altfel ele se pot fixa pe un loc, creează inflamaţie şi de aici ne putem trezi cu tot soiul de boli, inclusiv cancer. Aşadar, aceste celule numite medical „NK“ sunt extrem de utile, ele trebuie să circule în permanenţă în organism ca să poată şi să ne apere împotriva tuturor acelor substanţe care sunt străine de corp. Stresul le tulbură eficienţa.
Spuneaţi la un moment dat că lumea modernă este supusă enorm de mult la stres.
Tehnologia ne-a oferit foarte multe avantaje, dar în acelaşi timp a depăşit ritmul nostru biologic de adaptare. Uitaţi-vă şi la ce se întâmplă în mass-media: toate ştirile pe care le urmăreşti numai lucruri rele anunţă. Toate astea ne afectează. Dincolo de asta, există în viaţa tuturor oamenilor care trăiesc în lumea asta şi suferinţe, necazuri.


TEHNICI DE APĂRARE


Dar cum să facem să ne ferim de acest stres? Sunt o mulţime de probleme cu care ne confruntăm zilnic.
Sigur că este esenţial să nu te implici. Implicarea emoţională într-un fenomen negativ, într-o ştire de la televizor etc. îţi consumă enorm de multă energie. Trebuie să te aperi încercând să te detaşezi, asta înseamnă autoeducaţie, să cunoşti ceva despre tehnici de apărare de stres şi, sigur, să-l eviţi. De exemplu: te duci la şeful tău şi, dacă ştii că o să-ţi facă scandal, deja să anticipezi, să încerci să fii cât se poate de indiferent, să-ţi pui un baraj. E una dintre tehnicile de apărare. Sigur că nu poţi să eviţi complet stresul, fiindcă trăim într-o lume în care vrem-nu vrem, avem şi stres. Fiecăruia dintre noi i se îmbolnăveşte cineva, îi moare cineva, ne mor prieteni, ne mor din familie, acestea sunt stresuri care sunt inevitabile, fac parte din biologia noastră. Evident, acestea sunt situaţii în care nu poţi rămâne indiferent. Îţi moare cineva, nu poţi să râzi, este anormal, astea sunt lucruri care ţin de naturaleţea lucrurilor, nu despre asta discutăm. Dar eu vorbesc de celelalte cazuri, în special de stresul pe care ni-l provoacă urmărirea ştirilor negative, pe care cineva ni le toarnă pe gât gratuit, numai ca unii să câştige audienţă. Cred că societatea ar trebui să gestioneze stresul şi sunt multe mijloace. Cred cu toată tăria: condiţia este ca oamenii care ne conduc să aibă şi ceva noţiuni de psihologie socială, aşa acum trebuie să aibă noţiuni de filosofie economică.


Dar ce putem face concret?


Fiecare dintre noi trebuie să facă efortul să se schimbe, în primul rând să nu-l streseze pe cel de lângă el, pentru că în momentul în care eu îl stresez pe celălalt, mă stresez implicit şi pe mine însumi. Această schimbare trebuie să înceapă cu fiecare din noi. Deci avem nevoie la nivel social de o gestionare a stresului, dar şi la nivel individual şi când vom reuşi toate lucrurile acestea putem să mai vorbim atunci şi de sănătate şi de o existenţă cât de cât armonioasă.


TREI PRAFURI OTRĂVITOARE


Alimentaţia ce rol joacă în menţinerea unei stări bune de sănătate?
Sunt trei prafuri albe otrăvitoare: sarea multă, zahărul alb şi făina albă. Nimeni nu vrea să mănânce pâine integrală. De ce mâncăm pâine albă, care este secată de toţi nutrienţii din ea? Pâinea integrală este cea sănătoasă organismului nostru. Fumatul face, de asemenea, foarte rău, aditivii alimentari care se pun pentru conservare, coloranţii, toate aceste lucruri ar trebui să fie evitate.


Sursa: http://www.nasul.tv