luni, 19 ianuarie 2015

MESAJ DE LA CREATOR





Omule drag, tu esti scanteie din Mine, care ai dorit sa te rupi de intreg si sa vezi cu propria ta capacitate de “a fi”, mecanismele subtile ale Creatiei. Te-ai angajat sa ajungi din nou la statutul de fiinta de lumina. Tu ai dorit sa gasesti singur drumul catre Lumina si catre Iubire. Inainte tu existai in intreg unde iubirea mea se revarsa neintrerupt. Acum ai dorit sa te percepi separat de intreg, si ai creat propria ta viziune de unde ai pornit cu pasi marunti spre a te redescoperi. Pentru a te putea redescoperi si a vedea ce esti la origine, tu, ai incercat, incerci si vei incerca mereu sa abordezi tot ce este necesar pentru a-ti aminti de inima ta.

Inima ta tanjeste dupa armonia si iubirea pe care le simteai din abundenta, cand erai in mijlocul palmelor Mele. Placerea de a exista ACUM in propria ta creatie, nu se mai poate numi placere. Adu-ti aminte de adevarata placere a lui “a fi”, unde totul este infinita iubire, armonie, abundenta si frumusete fara margini. Desi tu simti ca esti rupt total de Mine, adevarul nu este acesta. 

Priveste adanc in miezul fiintei tale si acolo vei gasi drumul de intoarcere catre ACASA.

Inainte de a te arunca "prada" uitarii, noi am stabilit ca Eu sa-ti trimit “semnale” prin care tu sa-ti poti construi "podul" ce duce catre Lumina. Am facut acest lucru neincetat, insa tu ai ratacit drumul sau nu ai acordat atentia cuvenita. Iata ca, Eu continui in vesnicul ACUM sa te indrum catre inima ta, acolo unde Ma gasesti de fiecare data cand vrei sa gusti din nou din fructul Iubirii nemarginite, sa te reconectezi la SURSA IUBIRII. Intre MINE si tine exista un cordon de lumina. Acest cordon ce ne leaga exista din inceputuri, el reprezinta expresia Unimii, a Tot ceea ce Este. Totul este interconectat, perceptia separarii nu poate fi pusa in discutie, pentru ca nu exista, decat daca asa doresti sa percepi.

Frumusetea din inima ta nu cunoaste limite, puterea ta de a crea este nemasurata, gandul tau poate atinge totul pentru manifestare. Intelegerea ca tu esti propriul tau creator va veni atunci cand esti pregatit sa vezi, cand rasucesti cheia in interiorul tau pentru a fi constient ca de tine depinde totul. 

Nimic din ceea ce creezi tu, nu este judecat, catalogat sau dat uitarii. Totul este bine pastrat si reprezinta experienta ta ca si suflet, pe care ai cladit-o pentru desavarsire. Este o forma de a MA EXPERIMENTA prin tine. Vesnic Voi intinde la nesfarsit corzile Creatiei pentru ca fiecare parte din Mine sa poata sa fie constienta de Tot ceea ce Sunt. Toata informatia este cuprinsa in codurile voastre ADN. Veti putea sa o accesati, atunci cand veti intelege ca sunteti parte dintr-un intreg, iar scopul vostru oriunde v-ati afla este sa evoluati permanent pana ce veti putea regasi drumul catre ACASA.

Asadar nimic nu va poate opri din drumul vostru, din cuceririle voastre proprii. Intotdeauna va voi ghida cu Iubire si voi fi alaturi de voi.

Cu o imensa Iubire,


Creatorul

joi, 8 ianuarie 2015

VORBIREA INGERILOR





Îngerii vorbesc între ei la fel ca oamenii, pe diferite subiecte precum problemele domestice, problemele civile, pe teme de morală şi viaţă spirituală; nu există nici o diferenţă în afara faptului că discută mult mai inteligent decât oamenii, pentru că gândirea lor e mai profundă. Mi s-a permis foarte des să mă aflu în compania lor şi să vorbesc cu ei cum vorbeşte un prieten cu altul, iar alteori ca de la străin la străin; aflându-mă într-o stare asemănătoare lor aveam impresia că vorbesc cu oameni de pe pământ.


Vorbirea angelică se bazează pe cuvinte distincte ca şi vorbirea omenească şi e de asemenea rostită şi auzită prin sunete; căci şi îngerii au gură, limbă şi urechi, cum au şi o atmosferă în care sunetele vorbirii lor se articulează, însă aceasta este o atmosferă spirituală adaptată îngerilor care sunt fiinţe spirituale. Îngerii respiră şi ei în atmosfera lor cum respiră oamenii şi pronunţă cuvintele ajutându-se tot de respiraţie.


În rai toţi vorbesc o singură limbă şi se înţeleg între ei indiferent de societatea din care provin, fie ea apropiată sau depărtată. Această limbă nu trebuie învăţată, ea fiind naturală pentru toţi, căci se revarsă din sentimentele şi gândurile lor. Sunetul acestei vorbiri corespunde sentimentelor, iar articulările sunetelor, adică cuvintele, corespund ideilor gândului lor, derivate din sentimente şi cum limba lor e astfel corespondentă, ea este spirituală, căci e audibilă pentru sentimente şi grăitoare pentru gânduri. Orice observator atent poate vedea că gândul vine din sentimentele de dragoste şi că ideile sunt forme variate în care e distribuit sentimentul general; căci nici un gând sau vreo idee nu poate exista fără sentimente, acestea constituind însăşi viaţa şi sufletul. Din acest motiv îngerii pot cunoaşte caracterul oricui doar din vorbire; în toii ei observă calitatea sentimentelor, iar în articulările sunetelor sau ale cuvintelor, calitatea înţelegerii. Îngerii mai înţelepţi ştiu după doar câteva cuvinte care este sentimentul dominant al vorbitorului, pentru că ei îşi îndreaptă atenţia în primul rând înspre acesta. E binecunoscut faptul că fiecare are sentimente diferite - căci un sentiment îl domină pe om când e bucuros, altul când e trist, altul când e îndurător şi milos, altul când e sincer şi onest, altul când e iubitor şi caritabil, altul când e zelos sau supărat, altul când e mincinos şi prefăcut, altul când aleargă după onoruri şi glorie şi aşa mai departe - însă sentimentul dominant de dragoste e în toţi; astfel îngerii mai înţelepţi, simţind asta, cunosc întreaga stare sufletească a unui om doar după vorbirea sa. Acest luciu mi-a fost dovedit prin multă experienţă. Am auzit că îngerii pot cunoaşte viaţa altora doar ascultându-i cum vorbesc. Ei au mai spus că doar din câteva idei ale gândului unui om pot cunoaşte întreaga sa viaţă deoarece în aceste idei văd dragostea lui călăuzitoare, în care sunt înscrise toate lucrurile din viaţă în ordinea lor, iar cartea vieţii unu om nu e decât această dragoste călăuzitoare.


Limbajul angelic nu are nimic în comun cu limbajul uman în afara unor anumite cuvinte al căror ton exprimă un fel de sentiment, chiar şi atunci nu au nimic în comun cu cuvintele în sine, ci doar cu tonul lor; dar despre asta mai multe vor fi spuse mai târziu. E evident că limbajul angelic nu are nimic în comun cu limbajul uman, pentru că îngerii nu pot rosti un singur cuvânt în limbajul omenesc. Au încercat însă nu au reuşit, căci nu pot da glas la nimic altceva decât la ceea ce e în deplin acord cu sentimentele lor. Tot ce nu e în acord cu sentimentele lor e respingător pentru viaţa însăşi, deoarece viaţa provine din sentimente, iar vorbirea din viaţă. Mi s-a spus că prima limbă a omului pe pământ era asemănătoare cu limba îngerilor, pentru că o aveau din rai; şi că limba ebraică seamănă puţin cu acea limbă.


Din moment ce vorbirea îngerilor corespunde sentimentelor ce provin din dragoste, iar dragostea din rai e dragoste pentru Dumnezeu şi dragoste pentru aproape (n. 13-19), e evident cât de aleasă şi de încântătoare e vorbirea lor, căci nu afectează doar urechile ci şi mintea interioară a auditoriului. O dată un înger îi vorbea unui anumit spirit ce avea o inimă de piatră, care cu timpul a fost atât de profund afectat de vorbele îngerului, încât a izbucnit în lacrimi, spunând că nu se poate abţine, căci vorbea însăşi dragostea; apoi a mai spus că nu mai plânsese niciodată.


Vorbirea îngerilor e plină de înţelepciune pentru că porneşte din gândul lor lăuntric; iar acest gând este înţelepciune, la fel cum sentimentul lor lăuntric e dragoste. Dragostea şi înţelepciunea lor se unesc în vorbire şi astfel vorbirea devine atât de plină de înţelepciune încât pot exprima printr-un cuvânt ceea ce omul nu poate spune într-o mie. Ideile lor conţin lucruri pe care omul nu şi le poate imagina, şi cu atât mai puţin ar putea să le dea glas. De aceea despre lucrurile auzite şi văzute în rai se spune că sunt inefabile, cum urechea nu a mai auzit, nici ochiul nu a mai văzut.

Experienţa m-a învăţat că aşa stau lucrurile. Uneori am fost adus în starea sufletească în care se află îngerii şi în acea stare am vorbit cu ei; atunci am înţeles fiecare cuvânt; dar când am fost readus la starea iniţială şi deci la gândirea obişnuită potrivită omului, dorind sămi amintesc ce am auzit, mi-a fost imposibil; căci erau mii de lucruri neadaptate la ideile gândirii obişnuite şi astfel de neexprimat decât prin variaţii ale luminii cereşti, şi nicidecum prin cuvinte omeneşti. Ideile îngerilor din care se revarsă cuvintele lor nu sunt decât modificări ale luminii raiului; iar sentimentele din care porneşte tonul cuvintelor sunt doar variaţii ale căldurii raiului; căci lumina raiului e Adevăr Divin sau înţelepciune Divină, iar căldura raiului e Bine Divin sau Dragoste Divină (n. 126-140), şi îngerii îşi derivă sentimentele din Dragostea Divină şi gândul din înţelepciunea Divină.


Deoarece vorbirea îngerilor porneşte imediat din sentimentele lor, ideile lor fiind, cum a fost spus mai sus (n. 286), forme variate în care e distribuit sentimentul general, îngerii pot exprima într-un minut ceea ce omul nu poate exprima într-o jumătate de oră şi pot spune în câteva cuvinte ceea ce, dacă ar fi scris, ar umple multe pagini. Şi acest lucru mi-a fost dovedit prin experienţă. Ideile gândului lor şi cuvintele vorbirii lor sunt una, la fel ca şi cauza eficientă şi efectul; căci cuvintele lor sunt efectul căruia ideile îi sunt cauză; astfel, fiecare cuvânt conţine în sine o mulţime de lucruri. Particularităţile gândului îngerilor şi deci particularităţile vorbirii lor, când sunt înfăţişate vederii, apar ca un val fin de atmosferă, în care sunt puse în ordine nenumărate lucruri derivate din înţelepciunea lor, care pătrund în gândul altuia şi-i influenţează mintea. Ideile oricui, fie el înger sau om, devin vizibile în lumina raiului oricând doreşte Dumnezeu.


Vorbirea îngerilor din împărăţia celestă a lui Dumnezeu e la fel ca vorbirea celor din împărăţia spirituală, dar e produsul unei gândiri mai profunde, îngerii celeşti vorbesc mai înţelept pentru că trăiesc în dragostea pentru Dumnezeu; iar îngerii spirituali vorbesc inteligent deoarece trăiesc în dragoste pentru aproape, care e esenţa adevărului (n. 215). De aceea vorbirea îngerilor celeşti e ca un râu diafan, limpede şi unduitor; pe când vorbirea îngerilor spirituali are un sunet curgător, aparte. Vorbirea îngerilor celeşti e formată mai ales din sunetele vocalelor u şi n; pe când vorbirea îngerilor spirituali din vocalele e şi i; căci vocalele dau tonul, iar tonul exprimă sentimentele. S-a arătat mai sus (n, 236), că tonul vorbirii angelice corespunde sentimentelor, iar articulările sunetului, adică cuvintele, ideilor ce se revarsă din sentimente.

Cum vocalele nu sunt esenţiale pentru limbă, dar servesc printr-o inflexiune de ton la exprimarea variatelor sentimente în acord cu starea mentală a cuiva, astfel, în limba ebraică vocalele nu sunt scrise şi sunt pronunţate foarte diferit. Din intonaţia unui om, îngerii îi cunosc caracterul sentimentelor şi dragostea sa. Vorbirea îngerilor celeşti nu are consoane tari, iar în ea există câteva treceri de la o consoană la alta fără interpunerea unui cuvânt ce începe cu o vocală. De aceea, în Cuvânt, particula şi e introdusă atât de des, cum pot vedea limpede cei ce citesc în ebraică, limbă în care acel cuvânt e moale, începând şi sfârşindu-se cu o vocală. În Cuvântul ebraic, caracterul cuvintelor dezvăluie într-o anumită măsură dacă ele aparţin clasei celeste sau celei spirituale, adică dacă implică binele sau adevărul: în cele ce implică binele sunt frecvente vocalele u şi o şi a de asemenea, pe când în cele ce implică adevărul, vocalele e şi i apar mai des. Cum sentimentele se exprimă în primul rând prin ton, atunci când în limbajul uman se tratează subiecte largi precum raiul sau Dumnezeu, sunt preferate cuvintele caracterizate de vocalele u şi o. La fel stau lucrurile şi cu sunetele muzicale apropiate de aceste vocale, atunci când sunt implicate asemenea teme, dar nu şi când sunt tratate subiecte de o importanţă mai mică. Prin mijloace asemănătoare e arta capabilă de a exprima diferite sentimente.


În vorbirea angelică există o anumită dulceaţă de nedescris. Această dulceaţă e datorată faptului că gândurile şi sentimentele din care se revarsă vorbirea înaintează şi sunt difuzate în jur în funcţie de forma raiului, care determină asocierea locuitorilor şi comunicarea dintre ei (n. 200-212.).


Vorbirea, din lumea spirituală e înscrisă în fiecare om, însă doar în partea intelectuală adânca, însă omul nu o ştie, căci vorbirea sa nu se revarsă, ca la îngeri, în mod spontan în cuvinte ce exprimă sentimente; totuşi, din acest motiv, omul, o dată ajuns în viaţa de apoi, are aceeaşi vorbire ca spiritele şi îngerii şi astfel ştie să vorbească fără a fi instruit. Dar despre acest subiect vom vorbi imediat mai multe.


Toţi cei din rai au o unică limbă, cum a fost menţionat mai sus, însă aceasta variază în sensul că vorbirea celor înţelepţi e mai adâncă, adică mai bogată în variaţiile sentimentelor şi ale ideilor; pe când vorbirea celor mai puţin înţelepţi e mai exterioară şi mai puţin bogată; iar vorbirea celor simpli e şi mai externă, fiind formată din cuvinte din care trebuie alcătuit sensul, în acelaşi fel în care oamenii vorbesc între ei. Există şi vorbire prin expresia feţei, sfârşind în ceva de natura sunetului modificat de idei; există vorbire în care reprezentările cereşti sunt alăturate ideilor, ultimele fiind câteodată vizibile; există şi vorbire prin gesturi ce corespund sentimentelor şi care reprezintă lucruri asemenea celor exprimate prin cuvinte; există de asemenea vorbire bazată pe comuniunea sentimentelor şi a gândurilor; există şi vorbire ca tunetul şi multe altfel de vorbiri.


Vorbirea spiritelor rele sau infernale e şi ea naturală pentru acestea, căci e derivată din sentimente, însă din sentimente rele şi din idei mizerabile, urâte de îngeri. Limba iadului este opusul limbii cereşti, iar cei răi nu pot suporta vorbirea angelică, cum nici îngerii nu suportă vorbirea infernală. Vorbirea infernală e pentru îngeri ca un miros putred şi rău. Vorbirea ipocriţilor capabili să imite aparenţele îngerilor luminii o imită pe cea a îngerilor în privinţa cuvintelor, însă în privinţa sentimentelor şi a ideilor derivate de acolo, este diametral opusă. Astfel, când calitatea lăuntrică a acestei vorbiri e simţită de îngerii mai înţelepţi, ea sună ca scrâşnitul din dinţi şi îi umple de groază.

Sursa:

Extras din cartea: Raiul si Iadul -Emanuel Swedenborg

miercuri, 7 ianuarie 2015

UN MESAJ INTERESANT TRANSMIS DE ACTORUL CHARLIE CHAPLIN IN FILMUL "DICTATORUL"





Un mesaj interesant a transmis actorul Charlie Chaplin în filmul "Dictatorul", ideile trasate de acesta având înțelesuri profunde.

Vă redăm discursul său din filmul care a apărut în anul 1940:
"Îmi pare rău, dar nu vreau să fiu un împărat.
Asta nu e treaba mea. Nu vreau să stăpânesc și să cuceresc pe nimeni. Aș vrea să ajut pe toată lumea, dacă este posibil, pe evrei, gentili, negri, albi.
Cu toții vrem să ne ajutăm unul pe altul. Așa sunt ființele umane. Vrem să trăim prin fericirea celuilalt, nu prin suferința lui.
Nu vrem să ne urâm și să ne disprețuim unii pe alții. În lumea asta este loc pentru toți și bunul Pământ este bogat și poate asigura hrană pentru toți. 
Modul nostru de viață poate fi liber și frumos, dar ne-am abătut de la drum. Lăcomia a otrăvit sufletul omului, a baricadat lumea cu ură, ne-a făcut să mergem prin nenorocire și vărsare de saânge. Am dezvoltat viteza, dar ne-am închis în noi.
Mașinile care ne dau abundență ne-au făcut să vrem mai mult. Cunoștințele ne-au făcut cinici, istețimea ne-a facut duri și nemiloși.
Gândim prea mult, simțim prea puțin. Mai mult decât mașinării, avem nevoie de umanitate. Mai mult decât istețime avem nevoie de bunătate, blândețe.
Fără aceste calități, viața ar fi violentă și totul ar fi pierdut. Avionul și radioul ne-au adus mai aproape. Însăși natura acestor invenții strigă spre bunătatea din oameni, strigă spre frăția universală, pentru unirea noastră a tuturor.
Chiar și acum, vocea mea ajunge la milioane de oameni din toată lumea, milioane de bărbați, femei, copii, deznădăjduiți, victime ale unui sistem care fac omul să tortureze și să închidă oameni nevinovați.
Pentru cei ce mă aud acum, spun, nu fiți deznădăjduiți.
Nenorocirea ce s-a abătut asupra noastră este doar trecerea lăcomiei, amărăciunea oamenilor care se tem de progresul uman.
Ura dintre oameni va trece, și dictatorii vor muri și puterea pe care au luat-o de la oameni se va întoarce la oameni. Atâta timp cât oamenii mor, libertatea nu va pieri.
Soldați! Nu vă predați brutelor, oameni care vă disprețuiesc și înrobesc, care vă organizează viețile, vă spun ce să faceți, ce să gândiți, ce să simțiți! Care vă seacă, vă înfometează, vă folosesc ca pe vite, vă folosesc ca pe carne de tun! Nu vă predați acestor oameni denaturați–oameni-mecanici cu minți-mecanice și inimi-mecanice!
Nu sunteți mașini! Nu sunteți vite! Sunteți ființe umane!
Aveți dragostea de om în inimi! Voi nu urâți! Doar cei neiubiți urăsc, cei neiubiți și denaturați.
Soldați! Nu luptați pentru înrobire! Luptați pentru libertate!
În capitolul 17 al Sfântului Luca, este scris „Împărăția Domnului este în om”, nu într-un om, nici într-un grup de oameni, ci în toți oameni! În voi! Voi, oameni care aveți puterea, puterea de a crea mașinării, puterea de a crea fericire!
Voi oamenii aveți puterea de a face această lume liberă și frumoasă, de a face această viață o aventură minunată. Atunci în numele democrației, haideți să folosim această putere.
Să ne unim cu toții.
Să luptam pentru o nouă lume, o lume decentă, care sa le dea oamenilor șansa să muncească, care să vă dea viitorul și siguranța la bătrânețe.
Promițând aceste lucruri, brutele au pretins puterea. Dar mint! Nu își îndeplinesc promisiunile! Și nu o vor face niciodată!
Dictatorii se eliberează pe ei înșiși, dar înrobesc oamenii! Acum să mergem să luptam pentru a îndeplini acea promisiune! Să luptăm să eliberăm lumea! Să alungăm barielele naționale! Să alungăm lăcomia, să alungăm ura și intoleranța! Să luptam pentru o lume a rațiunii unde știința și progresul vor duce la fericirea omului.
Soldați, în numele democrației, să ne unim!”.
Charlie Chaplin în filmul "Dictatorul"

Sursa: DC NEWS

marți, 6 ianuarie 2015

CONSTIINTA





Evolutia dragilor, se refera la capacitatea omului de a-si mari constiinta, cautand raspunsuri nu in exteriorul lui/ei, ci in interiorul fiintei.   Foarte multi dintre voi faceti confuzie cand vine vorba de a defini constiinta, raportandu-va la perceptia voastra ca fiind acest corp, la ceea ce percepe mintea cu cele 5 simturi. Adevarul este ca fiinta numita om, are un caracter complex si depaseste cu mult orice incercare de a defini omul din punct de vedere stiintific.

Majoritatea nu are habar cine este, oamenii au fost pacaliti sa creada ca ei reprezinta ceea ce vad in oglinda, neglijand in acest fel adevarul interior. Multi nu stiu cine sunt, nu stiu la ce sa se raporteze; constiinta lor aparenta este strans legata de o viata robotizata, o viata care este supusa la tot felul de “cazne”  si de “nedreptati”. Perceptia asupra vietii are loc la nivelul fiecaruia, in functie de cum se raporteaza la ei insisi. Inca din antichitate oamenii au incercat sa se defineasca pe ei, au realizat fel de fel de proiectii mentale, definitii si perceptii la ce cred ei ca sunt in esenta, insa nu foarte multi au reusit sa ajunga si la adevarata stare de expansiune a constiintei de sine. Acest fapt s-a datorat in mare parte unor imixtiuni in evolutia constiintei comune care au denaturat toata invatatura care aducea adevarul la lumina.

Lumina a fost tot timpul prezenta in fiecare dintre noi, insa valul matricei intunecate a distorsionat atat de mult perceptia asupra identitatii noastre, incat a fost foarte greu sa ne amintim cine suntem cu adevarat, de ce suntem aici si ce trebuie sa facem. Cei care au ajuns la adevarul inimii, au constatat ca noi facem parte dintr-un intreg, ca fiecare dintre noi este important si are un rol in acesta Creatie divina. De asemenea, o data ce valul perceptiei separarii este inlaturat, fiinta trezita la adevar se percepe libera si in unitate cu Totul. Constiinta unei fiinte trezite accepta faptul ca este responsabila pentru orice emanatie proprie, este libera in exprimare si creatoare. Constiinta trezita este in echilibru corp-minte-spirit si cunoste foarte bine sensurile profunde ale Creatiei.

O constiinta perimata crescuta in spiritul sistemelor de credinta,  a cultelor religioase, a dogmelor, nu poate iesi din aceasta stransoare pecetluita cu titlul de “ADEVAR”, decat prin experimentare proprie si prin raportare la adevarul inimii. Fiecare poate deslusi adevarul de minciuna tinand cont de ce inima ii spune, dar poate intr-o oarecare masura sa-si “citeasca” reactiile trupului atunci cand vine in contact cu o anumita informatie sau cand este angajat in discutii libere.

O constiinta care accepta informatiile fara a discerne real si corect, este in eroare. O constiinta nu poate fi libera daca nu descopera libertatea prin experienta proprie. Constiinta care crede ca este “pacatoasa” si uneori cand greseste ii este rusine cu ea insasi, este intoxicata cu o falsa credinta de exprimare a constiintei adevarate. Cand gresesti ceva anume, ca o faci din necunoastere sau din prostie, musai se trage un “semnal de alarma” care impune la mustrare. De ce sa ma mustru? Eu sunt in cautarea adevarului. Toate acestea sunt experiente. De cand vointa de a experimenta este aidoma pacatului? Pacatul, o gaselnita ingenioasa prin care oamenii se limiteaza singuri la ceea ce crede un grup mic ca reprezinta adevarul absolut. Numai eu in calitate de constiinta pot stabili ceea ce este bine si rau, in realitate totul fiind perceptii care au loc in functie de nivelul de evolutie al fiecaruia. Percepem densitatea, dimensiunea conforma cu nivelul de evolutie, conforma cu deschiderea pe care o avem vis-à-vis de Creatie. Cu cat nivelul de evolutie este mai avansat, cu atat se deschid noi usi ale frecventelor de vibratie inalte.

Cuceresti noi nivele, pentru ca ai dobandit aceasta capacitate, acceptand adevarul. Pedeapsa cu focul ghenei, sau cu faptul ca nu suntem demni, ca suntem mici si neinsemnati, sunt virusi, o adevarata otrava pentru constiintele care cauta expansiunea. Acesti virusi paralizeaza sistemul de credinta in unitate, exact cum virusi destabilizeaza sistemele de operare instalate in computerele voastre.

Trezirea constiintei la adevar este ca atunci cand ai ales graul de neghina. O constiinta cu adevarat treaza stie ca se poate misca, pendula pe axa frecventelor de vibratie, datorita acceptarii acestui adevar, ii este usor, pentru ca a inlaturat iluzia inghetarii intr-o singura frecventa de vibratie sau manifestare. In realitatea zilelor noastre, constiintele sunt blocate, exact cum fixati banda radio pe o anumita frecventa Fm sau Am, pentru a prinde un post preferat.

Este necesar sa se depaseasca toate limitele pe care credintele false le impun, pentru a ne reaminti ca suntem lumina si iubire. Constiinta treaza este propriul ei judecator. Ea desluseste ca experientele mai putin bune a ajutat-o sa inteleaga drumul de urmat, sa urmeze calea.  Nimeni din afara nu va judeca si nu va osandeste in niciun fel. Este doar o credinta falsa. Atunci cand nu identificati corect atitudinea fata de o situatie sau intamplare, aceasta se va repeta pana va fi inteleasa si integrata ca si experienta. Nimic nu este in afara noastra.

Chipul si asemanarea lui Dumnezeu nu fac aluzie la o imagine de reclama a Divinitatii asa cum sunt prezentate zilnic prin intermediul televizorului, ci face referire directa la Constiinta Divina, face referire la scanteia divina din fiecare om. Creatorul doreste sa experimenteze Creatia Sa, asa cum un inventator doreste sa probeze si sa vada ceea ce a inventat. Pentru asta, EL/EA s-a divizat si fiecare dintre noi suntem expresiile vii ale manifestarii divine in diferite forme. Noi toti suntem CREATORUL.

Permiteti-va sa experimentati trezirea constiintei la adevarul originii si identitatii divine. Fiecare reprezinta in sine o fiinta de lumina, care a venit de bunavoie, a coborat de bunavoie in frecventele dense ale Creatiei, pentru a avea si aceasta experienta. Fiecare experienta in parte este importanta, ele nu sunt catalogate drept experiente grele sau usoare ci poarta numele sau titulatura de experienta. Sinele voastre mai inalte nu gandesc ca este greu sau usor sa obtina o experienta anume; daca va considera ca are nevoie de ea pentru crestere, nu va ezita sa se “arunce” cu capul in fata.

Existam pe mai multe paliere ale constiintei in acelasi timp, multidimensionalitatea noastra este frumusetea si grandoarea experientei in sine. Bucurati-va!

Noi suntem lumina si Iubire!


O fiinta de lumina.

luni, 5 ianuarie 2015

VOI SUNTETI SCHIMBAREA






Foarte multi dintre voi sunteti obisnuiti sa traiti viata alandala, fara niciun proiect in ceea ce priveste sufletul vostru, sau fara a stabili criterii clare, prin care sa va acordati sansa sa evoluati. Voi credeti ca este bine sa stati asa si sa nu faceti nimic, totul “ curge”  exact cum va propuneti sa fie.

Majoritatea celor care inca dorm si nu stiu ce se intampla in aceasta lume, sunt invatati si de-a dreptul obisnuiti sa ia totul ca atare. Se simt indentificati si identificabili cu o stare de constiinta pe care o cred reala si refuza sa miste un deget pentru schimbare. Majoritatea vrea schimbare doar in afara si daca se poate sa o faca altcineva in locul ei. 

Nu va convine sa stati la coada, nu stati. Nu va convine cine este in fruntea tarii, schimbati. Nu va convine haina pe care o purtati, schimbati-o. Nu va convine ciorba la pranz, nu mancati. Nu va convine viata pe care o traiti, revizuiti totul. Nu va convine ceva la propria persoana, analizati si munciti cu voi insiva, aratati-va calea si cand nu vreti sa urmati calea. Din toate acestea, retineti ca aveti puterea sa faceti sau sa schimbati tot ce va propuneti.

Multi vad viata ca pe o suma de experiente din care invata ceva, nu conteaza ce anume, important este ca trec prin ele. Este adevarat si faptul ca nu de fiecare data sunt constienti ca se repeta, ca experimenteaza practic mereu aceleasi mecanisme, situatii, intamplari. Majoritatea crede in mod pueril ca asa trebuie sa fie si ca nimic nu poate fi schimbat cu adevarat. Rabdarea unora dintre oameni este intinsa la maxim cand vine vorba de munca cu sinele lor, se vad mult prea “incoltiti” de duritatea vietii, de noianul de lucruri “rele” care le taie rasuflarea si refuza practic sa caute solutii in interiorul lor. Evolutia se face gradat, fiecare este necesar sa inteleaga, ca numai lucrul cu ei insisi, cu rabdare poate face tot ceea ce-si propune. Rabdarea se cere in primul rand cu propria persoana, auto-analiza, urmarirea scopului care va face sa va simtiti liberi. Oamenii nu trebuie in general sa aiba perceptia faptului ca libertatea de exprimare si de a face ce doresc nu tin de ceva in afara lor, ci de propria lor persoana.

Aveti rabdare. Lucrurile nu pot merge dintr-o directie buna cu o viteza prea mare, care sa nu va ofere posibilitatea sa intelegeti, sa aprofundati, sa ziceti ca faceti totul pentru ca asa simtiti, pentru ca va face fericiti si impliniti. Numai renuntand la problemele, credintele, conceptele, programarile si tot ceea ce va limiteaza, poate sa va aduca in plan constient necesitatea schimbarii profunde pe care este necesar sa o faceti. Cu cat le alimentati, cu atat vor fi prezente in constiinta voastra.

Totul se repeta pana este bine inteles. Sunteti in fata unui joc pe care este necesar sa-l cuceriti, sa treceti prin toate nivelurile acestuia pentru a intelege in ansamblu la ce va este de folos. Sunt lectii peste care nu puteti trece daca nu le priviti serios si nu luati masuri pentru a iesi din cercul vicios pe care l-ati creat.

Repetati-va zilnic ca se poate sa fiti fericiti, iubitori si intelegatori, multumiti pentru toate lectiile care vi le dati in mod continuu pentru “slefuirea” voastra interioara. 

Stramosii erau atat de intelepti in momentul in care li se dadeau lectii grele, pentru ca ei stiau bine, ca sunt in fata unor examene care le va mari intelegerea si constiinta. In zilele noastre, pentru o banala lectie, foarte multi se lamenteaza la nesfarsit. De exemplu vi se dau lectii prin care aveti posibilitatea sa va iertati pe voi insiva si o data cu aceasta sa iertati in general.

“Nora” nu poate ierta “soacra” si invers, “iubitul”  nu poate ierta “iubita” s.a.m.d Nu intru in detalii pentru ca fiecare va confruntati, daca este cazul, cu aceste lectii. Duceti cu voi bagajul karmic si foarte multi nici nu acceptati sa fiti ajutati, crezand ca cei care va acorda ajutorul in mod neconditionat, o fac pentru ca sunt infatuati sau mai presus de cei in cauza. Uneori aceste ganduri sunt limite peste care egoul unora nu poate trece.

“Orizonturile” schimbarii sunt mai aproape de perceptia voastra, daca admiteti ca sunteti capabili de schimbare. Schimbarea nu este o stare care se cerseste asa cum vedeti la colt de strada, este ceva realizabil daca asta va doriti si urmariti sa se intample.

Priviti cu detasare orice va vine in cale, constientizati, puneti in balanta si intrebati-va de ce aveti ceea ce aveti. Renuntati la a mai vedea viata ca pe o corvoada, ca pe ceva urat si nedemn. Daca observati ca toate sunt spre folosul vostru, se va schimba si perceptia asupra a tot ceea ce va inconjoara. Vesta de salvare se deschide mai repede daca luati atitudine si va reganditi sistemele de valori, va recreati universul in care doriti sa traiti.  

Acceptati schimbarea ca facand parte dintr-un plan pe care fiecare dintre voi v-ati incumetat sa-l faceti si sa-l experimentati profund.

Lumina si Iubire!

O fiinta de lumina